marți, 26 mai 2009

Bucati de suflet

Stau si ma gandesc cum ar fi sa traiesti fara inima. Sau mai rau. Sa ai una si sa refuzi sa o folosesti. Oare te schimba cu ceva ca refuzi sa simti si tot ceea ce arati sunt simple replici invatate cu atata atentie si perfectionate de-a lungul anilor? Dar la urma urmei cam asta suntem toti. Actori pe marea scena a vietii.
Si totusi mi se pare atat de trist sa-ti doresti sa spui “te iubesc” si sa nu poti. Sau mai rau. Sa nu iti doresti macar.
Cum pot unii fi atat de cruzi cand sunt prea constienti cum e sa suferi, cand stiu cum e sa plangi noaptea cand te simti singur, cand au simtit cum e sa doara atunci cand iubesti si esti lasat? Te mai poti numi om cand ai simtit toate acestea si totusi te incapatanezi sa faci acelasi lucru altora? Mai ai curajul sa spui in fata lumii ca ai inima?
Daca tu mi-ai aratat cum poti din om sa devii neom, eu o sa te invat cum din om poti deveni inger. O sa-ti arat ca ingerii nu au nevoie neaparat de aripi… ca nu au neaparat haine albe si par blond. O sa-ti arat un inger in devenire. Brunet. Care greu de crezut ca va zbura vreodata si la care culoarea alba nu e tocmai ceva obisnuit.
Am cautat sa vad un adevar in fiecare minciuna si m-am incapatanat sa rezist. Am incercat sa fiu martira care imi tot spuneai ca sunt. E adevarat, am cazut. Dar am cazut ca un martir. Am cazut iubind asa cum mi-as fi dorit. Trist este doar ca tu nu vei mai simti asta vreodata. Ai uitat cum e sa plangi pentru cineva asa cum ai uitat sa te maturizezi. Nu-ti ramane decat sa te tot minti ca lumea e a ta. Sa te minti in fiecare zi cand te uiti in oglinda ca tu nu ai nevoie sa iubesti si ca tu ai o justificare pentru tot ce faci.
Tu esti o victima… Trist strain… e timpul sa uiti. Viata e prea scurta sa o traiesti in trecut. E prea scurta sa-ti bati joc de secundele ce trec pe langa tine si pe care le irosesti cu lucruri la fel de trecatoare ca si tine.. O sa vina ziua cand o sa te uiti in urma si nu o sa vezi decat umbre. O sa te uiti inainte si nu o sa ai un scop…
Abia atunci “urmezi tu”…

3 comentarii:

  1. Buna in primul rand,m-am bucurat ca te-am vazut la mine pe blog...trecand in revista ceea ce ai scris tu e adevarat si tind sa cred,cel putin sa sper ca atunci cand.cu adevrat se intalnesc "doua suflete pereche"ceea ce ai desris tu..nu va mai exista..ma incapatanez sa cred asta,nu trebuie sa nu iubim noi frumos..pentru ca la final noi nu vom pleca la drum pline de regrete...numai ca comportamentul cuiva fata de tine,unul rece si indiferent ,cand sti ca nu it-ai dori decat o imbratisare puternica si o magaiere...te poate obosii,te face sa nu mai fi tu...asta e un risc pe care trebuie sau nu trebuie sa ni-l asumam...

    RăspundețiȘtergere
  2. Cand se intalnesc doua suflete pereche.. putini stiu sa aprecieze. Si incadreaza cuvantul "te iubesc" in categoria "eu".. nu "tu". daca intelegi ce vreau sa zic.. putini se mai gandesc sa faca persoana fericita. si multi isi cauta folosul lor intr-o relatie, nu al persoanei de langa..

    RăspundețiȘtergere
  3. B...:

    Trist dar adevarat,Matzo...ce ai zis in ultimul comment.:|

    RăspundețiȘtergere